Ce este dreptul concurentei si pentru ce ne trebuie?

M-am gandint mult de la ce tema sa incep acest blog. Sunt o multime de teme si probleme. Si toate sunt interesante. Unele sunt mai complexe si reprezinta interes numai pentru specialisti cu profil ingust. Altele sunt mai rasunatoare si pot prezenta interes si pentru un public mai larg. Si am decis, in cele din urma, sa incep cu o intrebare generala despre ce reprezina dreptul concurentei.

Acest site va fi dedicat nu numai dreptului concurential. Insa, ce este proprietatea intelectuala, este mai mult sau mai putin clar aproape pentru fiecare. De asemenea, toti inteleg ce inseamna Internet, tehnologii informationale si telecomunicatii (si respectiv, este cel putin evident ca exista si legislatia care reglementeaza aceste domenii). Iar ce reprezinta dreptul concurentei, mai ramane intrebare pentru multi. Importanta lui inca nu este clara nici pentru unii juristi.

Daca judecam dupa denumire – dreptul concurentei – putem face o concluzie, ca e vorba despre o ramura de drept care reglementeaza concurenta. Nu ne vom adanci in definitia complexa a notiunii “concurenta” care se regaseste in Legea concurentei. Nu trebuie sa fii specialist in drept sau economie ca sa intelegi ca acest cuvant inseamna rivalitate, competitie (de exemplu, cuvantul competition chiar se traduce din Engleza si ca concurenta, si ca competitie) dintre diferite firme, intreprinderi pe piata.

Respectiv, dreptul concurentei este un sistem de norme juridice care stipuleaza regulile de concurenta pe piata. Insa, apare intrebarea – de ce avem nevoie de aceste reguli? “Cum pentru ce?” – puteti sa ma intrebati. Pentru ca concurenta sa fie protejata. Da de ce trebuie s-o protejam? Si de la cine? Sau de la ce?

Raspunsul la aceste intrebari nu este atat de usor cum pare la inceput. Exista diferite opinii (in primul rand, dintre economisti) privind rolul care trebuie acordat dreptului concurentei, cat de mare trebuie sa fie implicarea statului in activitatea intreprinderilor, si daca exista vreo necesitate pentru multiple interdictii si limitari stipulate in legislatia concurentiala.

De exemplu, adeptii asa numitei teorii laissez-faire, sau doctrinei de neinterventie, considera ca nu exista atat de mare necesitate pentru reguli si norme stricte, si indeamna a nu se implica in mecanisme de piata libera. Ei considera ca piata va ajusta singura toate deformarile sau abuzurile. Teoria aceasta, cat n-ar fi de frumoasa, insa nu prea functioneaza dupa modelul descris de savanti.

Unele reguli, ce tin de activitatea monopolurilor si prevenirea cartelurilor pe piata, au existat inca din timpurile antice. Insa, acest domeniu al dreptului a inceput cu adevarat a se dezvolta numai incepand cu sfarsitul sec. XIX. In anul 1890 in SUA a fost adoptata asa numita Lege a lui Sherman (Sherman Act) care a stat la baza dreptului contemporan al concurentei. La ziua de azi dreptul concurentei este una dintre cele mai importante ramuri de drept ce reglementeaza activitatea economica a intreprinderilor in majoritatea tarilor din lume. In Uniunea Europeana dreptul concurentei detine un rol central in sistemul de drept al UE.

Asadar, de la ce pericole trebuie sa protejam concurenta? Care sunt scopurile dreptului concurentei? Anume despre aceasta si vom vorbi mai departe. Vom pune in evidenta cateva sub-ramuri ale dreptului concurentei, si prin aceasta vom vedea directiile principale de reglementare in acest domeniu.

La momentul dat putem vorbi despre cateva sub-domenii principale in cadrul dreptului concurentei.

1. Prima si una dintre cele mai importante ramuri este combaterea cartelurilor (ele se mai numesc acorduri anticoncurentiale). Acestea sunt unele din cele mai grave incalcari a legislatiei in domeniul concurentei. Simplu vorbind, acestea sunt acordurile cu caracter anticoncurential care sunt indreptate spre coordonarea pentru majorarea preturilor pe piata, excluderea concurentilor sau divizarea pietelor si a.m.d. De exemplu, cand intr-o dimineata in drum spre lucru descoperiti ca preturile la toate benzinariile au crescut intr-o noapte, sunt foarte mari sanse ca a avaut loc o asemenea intelegere anticoncurentiala.

Aceste intelegeri intre actualii sau potentialii concurenti tinteaza in primul rand consumatorii (de exemplu, in cazul unei intelegeri privind majorarea preturilor pe piata), insa ele pot tinti si alti concurenti, pe care incearca sa-i excluda de pe piata. In rezultatul cartelului, intreprinderile care participa in el, isi ating anumite scopuri nu prin concurenta cinstita, ci prin anumite intelegeri clandestine dintre ele.

2. Inca o ramura importanta este prevenirea abuzurilor din partea intreprinderilor care ocupa pozitie dominanta pe piata. Un caz extrem al dominarii este monopolul, cand o singura intreprindere ocupa cota de 100 % pe piata. Insa, situatii de monopol pur sunt foarte rare. Mai des exista situatia cand pe piata sunt prezente mai multe companii, insa una sau mai multe din ele au putere semnificativa in comparatie cu alte intreprinderi, adica ocupa pozitia dominanta pe piata. Ca urmare, aceasta intreprindere poate incepe sa faca abuz de pozitie. Aceasta se poate manifesta prin diferite forme: majorarea preturilor, impunerea anumitor conditii cumparatorilor in mod unilateral, excluderea concurentilor din piata, etc.

Aici trebuie de mentionat ca atingerea pozitiei dominante pe piata in sine nu este o incalcare. Foarte des aceasta pozitie poate fi o dovada a eficientei economice sau a caracterului inovational a activitatii intreprinderii. Noi stim cu totii despre cazuri cand anumite intreprinderi au devenit lideri pe piata datorita implementarii ideilor sau inventiilor sale unice. De aceea scopul dreptului concurentei nu este crearea obstacolelor pentru intreprinderi in atingerea pozitiei dominante, pozitiei de lider pe piata, ci neadmiterea abuzurilor din partea acestor intreprinderi. Cu alte cuvinte, scopul este de a implementa reguli care nu le-ar permite intreprinderilor dominante sa foloseasca metode necinstite de concurenta prin utilizarea puterii sale economice.

3.         Controlul asupra concentrarilor economice.

Ce este o concentrare? Aceasta notiune cuprinde situatii in care are loc consolidarea pietii. Ele se intampla in cazul fuziunilor (cand se contopesc cateva intreprinderi) sau la preluarea controlului de catre o intreprindere asupra unei alte intreprinderi.

De ce concentrarile economice necesita o atentie speciala din partea statului? Pentru ca de fapt in cazul unei concentrari are loc micsorarea numarului concurentilor pe piata. Respectiv, cu cat mai putini concurenti, cu atat mai mare este probabilitatea ca vor avea loc careva abuzuri, ca intreprinderile ce raman pe piata se vor intelege si a.m.d. Mai ales aceasta devine si mai actual in cazul daca in rezultatul unei concentrari pe piata apare o intreprindere cu pozitie dominanta (noi am mentionat anterior ca aceasta poate duce la abuzuri din partea unei asemenea intreprinderi).

Respectiv, statul stabileste criterii cand o concentrare trebuie notificata la Consiliul Concurentei. Iar ultimul deja efectueaza analiza tranzactiei viitoare pentru a aprecia efectele negative care pot aparea in urma ei pentru mediul concurential.

4.         Concurenta neloiala. Mai sus noi am examinat trei domenii de baza ce se includ in notiunea dreptului concurentei aproape in fiecare stat si fiecare jurisdictie. Acestea fiind baza dreptului concurentei. Legea Concurentei, care nu demult a fost aprobata in Republica Moldova, stipuleaza inca o categorie a incalcarilor, ce sunt grupate sub notiunea “concurentei neloiale”. In aceasta se incadreaza diferite actiuni care in general pot fi caracterizate ca exercitare a concurentei prin metode de rea-credinta. Aici intra si diferite actiuni de utilizare ilegala a unei marci comerciale, folosirea ilicita a secretelor comerciale ale concurentilor, deturnarea clientelei concurentului prin inducerea in eroare, raspandirea informatiilor false. Respectiv, legea interzice asemenea actiuni si stabileste sanctiuni corespunzatoare.

5.         In sfarsit, ultima ramura, care uneori se considera un sub-domeniu al dreptului concurentei, iar alteori o ramura separata a reglementarii de stat, este ajutorul de stat. In cazul dat este vorba despre situatii cand statul acorda ajutor anumitor persoane intr-o forma sau alta. De ce aceasta poate devine o problema? Pentru ca in urma acestui ajutor unele persoane, intreprinderi pot primi avantaje adaugatoare, pe care ele nu le-ar primi de sine stator fara ajutorul din partea statutlui. Respectiv, aceasta poate duce la crearea conditiilor de activitate inechitabile pe piata. Pentru a nu admite sau minimiza aceste efecte negative la acordarea ajutorului de stat si se elaboreaza legislatia respectiva.

Asadar, noi am examinat intrebarea ce reprezinta acest drept al concurentei si pentru ce avem nevoie de el. In articolele ce vor urma pe acest site, vor fi analizate mai multe probleme ce tin de legislatia de concurenta sau implementarea ei in Moldova si alte tari.